Nu cred în echilibru viață personală!

Mulți oameni cred că principala cauza a stresului este dezechilibrul muncă-viață personală. Teoretic muncim 8h, 8h dormim și 8h timp pentru noi. Matematic este echilibru.

Atunci de ce suntem o generație de oameni epuizați? De ce pe buzele noastre este tot mai des cuvântul burnout?

Cauzele reale sunt tiparele care te duc la epuizare.

• Perfecționismul.
• People pleasing.
• Asocierea valorii personale cu munca.
• Lipsa unei identități în afara muncii.
• Procrastinarea.
• Lipsa organizării eficiente.

Poți să închizi riguros laptopul zilnic la ora 18:00 și tot să munceșți… în mintea ta.

Degeaba închizi laptopul la timp dacă în mintea ta nu l-ai închis de fapt.. Rulează gândurile cu ce nu ți-a ieșit, ce ai de făcut mâine, săptămâna viitoare, ce ți-a zis șeful, etc.

Te deconectezi dar tot conectat rămâi. Gândurile acestea se transformă ulterior în frustrare, furie, dezamăgire, vinovăție.

Cari aceleași tipare și la muncă și acasă.

Cum faci un lucru, faci orice lucru.

Metoda pe care o aplici într-o arie a vieții tale, o vei aplica în orice arie.

• Perfecționismul din capul tău nu are un buton de stop de la ora 18 încolo.
• Criticul tău interior nu are o alarmă care se oprește la ora 18:00.
• Dacă eșți perfecționist, ești și acasă și la muncă.
• Dacă ești critic cu tine la muncă ești și acasă.
• Dacă amâni la muncă amâni și acasă.
• Dacă ești pe modul performanță ești și la muncă și acasă.
• Dacă îți place să deții controlul, se reflectă și la muncă și acasă.

Care este rezultatul? 

• Termini cele 8h de muncă și iei grijile și acasă.
• Nu ești bine acasă, nu poți să performezi nici la muncă.
• În weekend nu te odihnești, faci curat în fiecare colțișor o zi întreagă.
• Seara ești prea obosit să mai faci ceva pentru tine.
• Stai la TV crezând că așa te odihnești.

Mai mult te obosești.

Creierul nu are partiții mentale separate pentru muncă și casă.

Dacă vrei să le faci pe plac tuturor nu o vei face doar la muncă, ci și cu familia, prietenii sau uneori chiar și cu vecinul care îți cere ajutorul și tu nu-i poți spune nu.

Dacă te încarci cu treburi la muncă o vei face și acasă prin ieșiri nedorite, zile full de curățenie când ești terminată de oboseală, ajuți mereu un prieten, ajuți mereu familia șamd. Eșți mereu disponibilă pentru cine are nevoie de tine.

Timpul tău liber de fapt nu este timp liber.

Amâni constant sarcinile grele, și la muncă și acasă. Ai tu timp să le faci, până într-o zi când te copleșesc.

Lucrează cu sabotorii tăi și echilibru muncă viață personală va veni automat că o consecință.

Muncă e tot muncă indiferent că eșți la job sau faci curat în casă.

Muncă e tot muncă indiferent că o faci cu plăcere sau nu.

Și atunci care este echilibrul muncă-viață personală de care vorbește lumea?

Iată cum dezechlibrul muncă-viață personală nu este cauza, ci simptomul.

Am mai spus-o și o mai spun, nu cred în echilibru viață personală!

În schimb cred în:

• Cred în echilibru muncă-odihnă.
• Cred în echilibru muncă și relaxare.
• Cred în echilibru muncă și joacă.
• Cred în echilibru muncă și plăcere.

 Nu echilibrul muncă-viață personală îți lipsește, ci echilibrul muncă relaxare și plăcere!

Ești epuizată nu doar că faci prea multe, ci pentru că faci prea puțin din ce real îți aduce bucurie. Cred în echilibru construit cărămidă cu cărămidă prin fiecare alegere pe care o faci, prin fiecare DA sau NU pe care îl spui.

Echilibru nu este ceva ce bifezi, este un stil de viață.

Nu căuta echilibrul perfect, tinde către echilibru.

Cum arată echilibrul perfect? Aș vrea să-ți spun că eu am descoperit formula magică și ți-o ofer pentru suma modică de 1000 eur. Nu mai pierde timpul dacă nu vrei să regreți pentru restul vieții.

Acum serios! Nu cred în formule magice, eu cred că tu îți construiești echilibru într-un mod unic, pentru că tu ești unică. Clișeic, nu?

Cum arată echilibrul pentru mine, pentru Ionela, Maria, Mirela, nu va arăta la fel și pentru tine.

Dacă cauți echilibrul perfect nu faci decât să rămâi în același tipare care te-au obosit până acum.

Vreau să-ți ofer repere cum știi că tinzi spre echilibru, iată câțiva indicatorii care mă ajută  să-mi dau seama că sunt pe calea mea:

Simt că îmi valorizez timpul- nu simt că îmi irosesc timpul cu activitățile pe care le fac

Îmi cunosc prioritățile, astfel nu-mi irosesc timpul pe nimicuri

Relațiile din viața mea mă încarcă și într-un mod sau altul simt că  evoluez

Sunt ok cu alegerile mele, bune sau rele

Sunt blandă cu mine când greșesc-nu mai mă critic pentru alegerile mele mai puțin bune

Îmi îndeplinesc obiectivele, sau măcar parte din ele

Am claritate în ce îmi doresc

Am grijă de nevoile mele

Imi găsesc puterea să spun NU la ce nu este pentru mine

Simt bucurie în viața mea.

Indiferent în ce punct ești acum, ai timp să schimbi macazul. Începe cu a face o lista cu ce înseamnă pentru tine echilibrul. Apoi împarte-o pe arii de viață și alege o arie unde vrei să aduci echilibru. Câte una pe rând. Ai răbdare cu tine și bucură-te de fiecare pas înainte pe care îl faci. Dacă simți că ai nevoie de ajutor, sunt aici să te susțin.